Experții se tem că roboții ar putea fi mai credincioși decât oamenii

În mod ciudat, hinduismul este cel mai recent loc unde au ajuns roboții și automatizările, iar experții sunt îngrijorați că roboții ar putea fi mai credincioși decât oamenii.

După cum descrie experta în antropologie Holly Waters, există preocupări substanțiale legate de utilizarea roboților în contexte religioase, cum ar fi brațele robotice care îndeplinesc ritualul „aarti” în India, care implică aprinderea unei lumânări în închinarea către zeitățile hinduse.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Deși roboții aarti și alții (precum un elefant animatronic în mărime naturală folosit pentru a face ca un templu din Kerala să fie „lipsit de cruzime”) sunt interesanți pentru unii adoratori, alții au multe rezerve cu privire la ceea ce ar putea însemna utilizarea lor pentru viitorul religiei.

Roboții ar putea fi mai credincioși decât oamenii?

„Există temeri că proliferarea roboților ar putea face ca un număr mai mare de oameni să părăsească practica religioasă, deoarece templele încep să se bazeze mai mult pe automatizare decât pe practicanți pentru a avea grijă de zeitățile lor”, scrie Waters, citând cercetări care au descoperit că oamenii mai tineri merg mai puțin la biserică.

Pentru antropologă, aceste preocupări par a fi legate de anxietatea spirituală omniprezentă, scrie Futurism.

„Savanții notează adesea că toate aceste preocupări tind să reflecte o singură temă generalizată: o anxietate subiacentă că, într-un fel, roboții ar putea fi mai credincioși decât oamenii. De asemenea, aceștia pot genera conflicte interioare cu privire la sensul vieții și la locul cuiva în univers”, a scris ea.

Ea continuă spunând că mulți savanți au subliniat că „roboții, spre deosebire de oameni, sunt incoruptibili din punct de vedere spiritual”, ceea ce i-ar putea face o alternativă mai bună.

„Acest lucru nu numai că face din roboți înlocuitori atractivi pentru preoțiile în scădere, dar explică și utilizarea lor crescândă în contexte de zi cu zi: oamenii îi folosesc pentru că nimeni nu-și face griji că robotul greșește și sunt adesea mai buni decât nimic atunci când opțiunile de oficiere a ritualurilor sunt limitate”, scrie Waters.

Un paradox cultural

Această idee este foarte interesantă, mai ales când luăm în considerare contextul sentimentelor noastre în schimbare rapidă față de roboți și de rolul inteligenței artificiale în societatea modernă.

„Robotica modernă s-ar putea simți atunci ca un fel de paradox cultural, în care cel mai bun tip de religie este cea care în cele din urmă nu implică deloc oameni”, conchide antropologa.

„Dar în această circularitate a oamenilor care creează roboți, roboți care devin zei și zei care devin oameni, nu am reușit decât, încă o dată, să ne reimaginăm pe noi înșine”, a spus ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. La câte grade este înclinat Turnul din Pisa?

Stevie Wonder: „Te-am sunat doar ca să-ți spun că te iubesc”

Stan Lee, creatorul Universului Cinematic Marvel. Avea origini românești

Steven Spielberg, al doilea cel mai bogat regizor din lume